Març 2024 |||| L’EDITORIAL. Un popul che nol à voie di sparî / L(INT) AUTONOMISTE. No saran sierais aministratîfs a fermâ la lote dal popul furlan / PAGJINE 2 – ARLeF. “Che si fasi in Friûl la Agjenzie europeane pes lenghis” / ARLeF. Cun “I Numaruts”, la matematiche si impare cjantant par furlan / INT […]
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […]
A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! Inte suaze de serade e sarà […]
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […]
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […]
Cun Nicole Coceancig la ricostruzion di une galarie di dîs ritrats di fantatis e sioris che a àn provât a butâsi in impresis che nissun al pensave si podessin fâ Storiis di feminis che a àn savût jessi cuintri curint. Feminis ribaltonis, resistentis, bastiancontrariis. Insome, feminis di Cjargne. O in maniere plui semplice e sclete […]
“Tai ultins agns, il teme de Universitât Castrense al à cjapât pît tant che element privilegjât di elaborazion storiche e culturâl di bande dal Comun di San Zorç di Noiâr, cemût che a puedin testemoneâ ancje la publicazion dal volum Studenti al fronte (…) e la mostre fotografiche sul teme, inmaneade intes barcjessis de Biblioteche […]
«Cun chest progjet o vin volût dâ vôs a cualchidune des tantis storiis che a àn contribuît a definî la nestre grande identitât culturâl.»◆ A cuasi 20 agns de publicazion dal lôr ultin album e a 27 dal prin, o podìn infin scuvierzi il gnûf album dai Braul! Us vin za anticipât, te interviste de […]
Si dopre materiis primis che a rivin des aziendis agriculis dongje des cjasis des coghis Nol è pussibil che dut al sedi gjestît e controlât di cui chel al compre e che al vent e no di cui che al fâs e che al dopre. O scugnìn tornâ a cjapâ in man lis filieris produtivis, […]